vineri, martie 13

El nu stie

Provoci atatea discutii cu sufletul meu, ca nu mai stie saracul ce sa-mi raspunda. Nu-mi poate explica ce-i cu tine si de unde provine permisul tau de libera trecere. Si crede-ma ca am tot cautat sa-i dau motive. Nu sunt. Esti numai cum n-ar trebui sa fii si nici nu faci sau spui ce trebuie. Poate sinceritatea diabolica, pe care mi-o fluturi in fata, il face sa-ti dea atatea sanse gratuite. Dar ce stie el - traieste in lumea lui, minimalista si pura. O sa-l invat odata despre cum e lumea!
Am ceva de spus in fata lui. Atata timp cat ii demonstrez ca n-are dreptate, continui sa vad ca marea e de fapt apa unui pahar, clatinandu-se sub pasii mei, in timp ce fac cercuri pe marginea lui.

Un comentariu:

Anonim spunea...

gindesti coerent ((la o prima (psih)analiza))
scrii fluid (la o prima citire)
exprimi simbolistic (la o prima impresie)

dupa ultimele schimburi de mingi cu tine (unele ashi, altele smash-uri) am simtim nevoia sa "fug" la Ion Barbu -un fel de guru ptr. mine - sa ma reincarc.

ni nu am fugit la poezie ci la "teoria aritmetica a idealelor"

nu ca n-as avea "idealele mele", dar un sfat nu strica niciodata :-)

Imi place aici. Ma simt in largul tau - "mare in pahar" ce esti !