Asa isi explica cineva incapacitatea de a intelege femeile. Cand totul merge bine, atunci le vine lor sa se certe si sa strice totul, pentru ca nu pot trai linistite. Au nevoie sa-si complice viata cu ganduri inutile si fapte stupide. Au nevoie de drame sa simta ca traiesc.
Poate ca ai trait o astfel de poveste, si barbat ce te crezi, te grabesti sa-i dai dreptate. Ti-as spune insa ca atunci cand o femeie are nevoie de drame sa stea langa tine, e pentru ca ea are nevoie sa simta. Iar langa tine nu mai simte.
Drama e strigarea finalului. Si ea o traieste, in gest de adio. Asa e femeia, construita pe intuitie, pe simturi, pe superlative. Asa e femeia, are nevoie de timp, de frumusete, de iubire. Iar atunci cand o crezi nebuna, inseamna ca ai inteles doar detalii.
3 comentarii:
hei ...am uitat sa-ti spun...ele se intorc...dar in conditiile lor (si nu ma simt macho - dar imi permit sa simt ca n-am trait degeaba)
din cele ce urmeaza am scos adresele de mail (s-a intimplat azi) si am identificat cu universalul "el si ea" (si adaug un mic multumesc tie-ca pot impartasi) - a se citi de jos in sus - c-asa-i lumea
********************************
Ea - Iti dau dreptate …din nou
El - A fost mult mai mult frumos decit urit
Ea - Mda….. ai dreptate….si erai parca si destul de gelos, nu? (si chiar nu ai fi avut motive, dar ma rog….)
El - Ca eu nu sint intelept, ca tu aveai drepturile si mindria ta (pe care ti-o controlai fiindca eu nu eram intzelept) etc…
Ea - Ma gandeam in zilele astea ce multe scandaluri/certuri am avut….. Oare de ce (am avut atatea)?
mic haiku din viata de zi cu zi (sau zi cu noapte):
ea - esti confuz
el - dar nu sint difuz
ea - cum adica
el - adica las lumina sa treaca
Iata: ma postezi si nu-i ce-astept (nu c-as sti ce-astept..dar o surpriza e oricind mai buna decit banalul)
deci:
nu e locul meu sa zic
dar dac-ar fi, asculta!:
“schimba-te-n-papila/sensor/captor:
da-ti liber poftei, voiei, degustibusului.
(za)baleste frica, (za)paceste controlul, (za)bo(ivnic)este panaitesc/romaneste…fuck filters…
intreaba-te “ce vor efebii?”…”ce vor femeile ?”….”ce vor kobayanii ?”….
“punindu-ti degetul pe buze
vorbeste-mi cu ochii
geme cu privirea
plingi cu cuta de pe frunte…
vibreaza-n tipat, cupa de cristal
sa-mi ramina dupa tine – in alb si-n cenusie-
tipar de amfora cu brate-n-jurul celui ostoit”
Trimiteți un comentariu