Desi par sinonime perfecte, a da si a oferi, se disting, cel putin in mintea mea plina de subtilitate inopinata, prin nuante. Nu stiu daca e cazul unei liste when sense is wanting (everything is wanting- really??) dar nu pot sa nu rasara, mai intai razlete, apoi dese ca ciupercile, intrebarile. Ce, cat, cum si mai ales de ce? Copilarescul de ce, da, se naste si el, de multe ori ca sa te stearga precum o face ploaia cu desenele de pe asfaltul tocit. Si-atunci s-a dus cu tine, desen de creta, in dare mici, siroaie de apa murdara, innegrind ce-o mai fi de innegrit pe lume. Si-asa de repede te duci, ca nici urma nu-ti mai dainuie, spalata de ploaia de timp, ce picura dur, de sus, de undeva de sus. Prea sus ca s-o vad eu si mai sus ca s-o vezi tu.
2 comentarii:
las deoparte tendinta underground-ista (da-da-ista) de a compara "a da" cu "a nu" si ma intorc la a da versus a oferi.
si o complic (nuantez - vorba ta) cu a (se) da vs. a (se) oferi...poate, conjugind in acest fel, cele doua isi pierd (valoric) sinonimia.
asa si trebuie.
daca pui "se"-ul in conjugari, lucrurile capata angajament/responsabilitate.
daca pui mai mult "eu pe mine ma" decit "el pe sine se" contribui la o lume mai responsabila si la relatii bi-generoase.
zimbesti des ?
La intrebarea asta nu pot raspunde cu "da" sau "nu".
Trimiteți un comentariu