S-a dus azi-dimineata mirosul de visare si gandul din gene aproape ca-l cunoasteam. Se chinuia de mult sa rasara dar l-am lasat sa mai sufere un pic. Imi placea sa ma joc cu chinuiala lui asa cum imi placea odata sa lipesc frunzele pe hartie, doar ca sa le arat ca nu pot sa mai zboare. Nici tu nu poti sa mai zbori, nici eu nu pot sa ma mai uit la asta. Si-atunci ma uit inainte, tot inainte, te las sa regreti inchipuirile tale si visele mele si visele tale si-atata uitare!
Un comentariu:
baby,toarna-mi si mie un pahar..
Trimiteți un comentariu