sâmbătă, februarie 14

Incercam adio? Fara pa

E moale fotoliul si cartea miroase a vechi, a iluzii inchise in visarea poetului…ma scufund intre bratele lui si iau o gura de aer sa nu ma sufoc in lumea de dincolo. Nu stiu daca poc poc-ul e de la ploaia din geam sau de la apa care-mi inunda urechea interna. De ce nu-mi mai bate inima?…ce liniste e. Nu vad pe fereastra decat orizonturi albastre. Da, am mai vazut asta. Iar am plecat eu pe marile mele, cu visele mele si tu n-ai habar. Ezit tot alaturi? Te-am parasit demult. De infinite ori, mi-ai rade tu, si m-ai luat inapoi, de fiecare data!
N-ai inteles nimic iar eu n-am putut sa ti-o spun. M-am stangacit la asta desi ma pricep la cuvinte. N-ai intelege ca ce-ti dau e enorm pentru ca nu valoreaza nimic in timpul si spatiul tau.
Tu esti prea trist pentru realitate iar eu am nevoie de ea. Daca e dura, impinge si vantul ei corabia mea. Departe de tine, de taramuri ascunse, de tot ce ma-mpiedica sa fiu si-mi gatuieste nu-ul.
Buza de jos iti rade patetic in timp ce te uiti cum alerg pe puntea din zare…esti sigur ca iar ma lovesc de ambitia ta. Si-a mea nu-i inca asa de mare…increderea ta a micsorat-o-n razboaie. Cu tine, cu mine, cu-ai tai…prea lungi, prea multe, inutile.
Imi vinzi pervers momente de ratacire si-apoi m-asfixiez cu principiile mele.
Unde te mai arunc si sa ramai acolo?

2 comentarii:

Anonim spunea...

hmmm...mi-am facut un obicei (prost, prin costurile pe care le implica) de a rasfoi bloguri "emergente"/"neconsacrate"

acesta pare unul incitant dar si contradictoriu in principii(...daca nu-ti plac oamenii, pentru cine te expui exprimindu-te public ?...)

in ce priveste textul ce-mi stirneste comentariul (printr-o oarecare rezonanta cu subiectul) am si o pozitie "a lui" - cam egoista ce-i drept - si ea suna explicativ cam asa : "I've been locked in my problems - you seemed prepared to wait "

Sint cuvintele unui muzician deprima(n)t - Peter Hammill - (care, pe parte poetica, ar putea oricind sa se masoare cu Poe, Bacovia sau Baudelaire) si din a carui tristete as recomanda consumul urmatoarelor trairi (vezi link):
http://www.sofasound.com/vdgcds/htohelyrics.htm#2

incheind : rasfoirea blogului m-a facut sa redeschid analiza unui pseudo-fenomen pe care l-am exclus din realitate ( a mea cel putin) - fenomenul EMO.

dar cheer-up ! - vorba lui sarte, toti ne obisnuim sa traim cu greata.

:) spunea...

Nu sunt sigura ca ai inteles corect ce transmiteam si poate nici eu nu am reusit sa inteleg corect comentariul tau. Opinia ta este insa bine venita, e un alt punct de vedere si apreciez ca ti-ai vandut ceva timp sa citesti.
O sa incerc sa iti raspund punctual:
-e posibil sa fie posturi contradictorii, traim zilnic mii de contraditii iar aici imi dau eu cu parerea(buna sau nu) despre ce imi e dat sa traiesc
-nu consider periculos faptul ca ma expun (nu e un blog cunoscut) si codez destul de mult continutul.Putini inteleg corect textul din spatele textului si asta pentru ca au mai multe informatii decat din blog
- scriu pe blog pentru ca uneori ma revolta anumite lucruri, fapte, persoane si simt nevoia sa ripostez.Nu pot sa accept desi sunt obligata.Iar aici o pot face fara nicio abtinere, chiar daca e inutil
-simbolistii nu au fost niciodata preferatii mei, prefer sa caut in imaginatie (filme, carti etc.) finaluri fericite - viata, in general,mi se pare oricum trista, de ce sa inventam mai multe drame decat exista?
-in post, cuvantul "adio" definea suprimarea unui sentiment fata de cineva, renuntarea definitiva la o relatie. Iar "fara pa" era un pact de reciprocitate. Sa spunem ca eu am (ne)fericirea de a-mi analiza lucid relatiile. Poate pierd micile bucurii asteptand-o pe cea mare dar asa sunt eu. Asadar, era despre iubire, nu despre moarte.
-cat despre greata, refuz sa ma obisnuiesc cu ea:)