Pas! si deodata vantul incepe sa-mi bata in spate, sa-mi fluture hainele, sa-mi miste parul, sa-mi arate cerul cum ranjeste la mine. Peretii se-strang, cerul dispare, vantul sporeste si unde-i pamantul de nu ma mai zdrobeste? Se-nfoaie deodata, m-apasa mai tare si aerul se da la o parte. Lasa-mi pamantul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu